Despre incetarea de drept a mandatului de ales local prin pierderea calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatilor nationale pe a carei lista a fost ales

De foarte multe apar situatii in care unele Consilii locale/judetene, din diverse motive, refuza sa constate incetarea mandatului de ales local ca urmare a pierderii calitatii de mebru al partidului politic pe a carei liste a fost ales, refuzand sa  supuna la vot, votand impotriva sau abtinandu-se la hotararile care vizeaza constatarea incetarii de drept mandatului unor consilieri. In fapt, cand o majoritatea a unui consiliu nu doreste sa accepte incetarea de drept a mandatului unor alesi locali, cauta tot felul de motive refuzand sa-si exercite prerogativele mandatului in termenii legali, ceea ce face ca acest refuz sa poata avea caracter penal.

Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali la Art. 9 prevede:

(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judetean inceteaza de drept, inainte de expirarea duratei normale a mandatului, in urmatoarele cazuri: […]

h¹) pierderea calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatilor nationale pe a carei lista a fost ales;

 (3) Incetarea de drept a mandatului de consilier se constata de catre consiliul local, respectiv de consiliul judetean, prin hotarâre, la propunerea primarului ori, dupa caz, a presedintelui consiliului judetean sau a oricarui consilier.

(4) In cazurile prevazute la alin. (2) lit. c)-e) si h¹), hotarârea consiliului poate fi atacata de consilier, la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la comunicare. Instanta se va pronunta in termen de cel mult 30 de zile. In acest caz, procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar hotarârea primei instante este definitiva si irevocabila.

Acesta fiind textul legal, se vede ca legiuitorul a fost foarte clar cand a elaborat actul normativ, numai ca in stilul nostru balcanic dintr-un joc politic incalcam legea cautand explicatii absurde. Nu vreau sa fac aprecieri la necesitatea sau oportunitatea articolului reprodus mai sus, ci ma pronunt pe modalitatea de interpretare a prevederilor legale care reglementeaza aceasta situatie.

Cateva explicatii folosite pentru a “justifica” acest demers:

• el (consilierul) este liber sa-si exprime votul cum doreste, se abtine sau voteaza impotriva este dreptul lui sa analizeze si sa voteze dupa propria constiinta; 
• se afirma ca, consilierul in cauza nu si-a pierdut calitatea de membru al partidului pe listele caruia a fost ales. Aceasta justificare se bazeaza pe afirmatia celui in cauza;
• se propune adoptarea prin vot secret pentru a ascude modul in care se voteaza;
• asteptam o hotarare a instantei sa vedem daca a fost exclus legal sau nu etc.

In acest context nu se pune in discutie libertatea de opinie si actiune in exercitarea mandatului alesului local, deoarece consilierii nu sunt chemați sa hotarasca asupra unor aspecte legate de persoana vizata prin actul administrativ individual, ci doar sa verifice indeplinirea unor formalitati prevazute de lege. Votul, indiferent ca este sau nu secret, nu poate fi decât unul singur si anume, a se lua act de incetarea mandatului de consilier local/judetean. Votul nu poate fi nici pozitiv, nici negativ, neexprimând vointa consilierilor locali, (situatie in care s-ar justifica secretizarea votului), ci da valoare juridica exprimarii vointei partidului care cere inlocuirea unui consilier care si-a pierdut calitatea de mebru cu o alta persoana din randul supleantilor. 
Partidul trebuie doar sa inainteze documentele prin care informeaza Secretariatul Consiliului Local/Judetean ca respectivul consilier si-a pierdut calitatea de mebru si solicita constatarea incetarii de drept a mandatului unui consilier si validarea noului consilier.

Analiza legalitatii/conformitatii procedurii de pierdere a calitatii de mebru al respectivului partid este facuta de forurile respectivului partid sau de catre instanta de judecata daca este sesizata. 
Am putea sa ne intrebam: De ce este necesara acesta hotarare prin care trebuie costatata o situatie de fapt? Pentru ca, consilierul local/judetean isi exercita o “functie publica” facand parte din autoritatea legiuitoare la nivelul Unitatii administrativ teritoriale (UAT) si toate deciziile forului din care face parte sunt opozabile UAT-ului. Pentru a face opozabila UAT-ului incetarea mandatului respectivului consilier, trebuie adoptata o hotarare a forului din care face parte.

De asemenea, avand in vedere ca, in virtutea principiul simetriei juridice mandatul inceteaza printr-un “act simetric juridic” celui prin care ai fost investit (cand devii membru al Consiliului local/Judetean  in cursul unui mandat, esti validat tot printr-o hotarare a consiliului, iar la inceput de mandat prin Hotararea Biroului Electoral Judetean). Eu consider ca refuzul constatarii incetarii mandatului unui consilier local/judetean in conditiile in care s-a respectat procedura prevazuta de lege, are caracter penal, incadrandu-se foarte bine la infractiunea de “abuz in serviciu” prevazuta de art. 297 al Codului Penal.

Art. 297 (1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica. 

          Dupa cum se vede, acel consilier care ar urma sa fie validat in locul celui caruia i-a incetat mandatul de drept, poate face o plangere penala intrucat i se cauzeaza o paguba si o vatamare a drepturilor si intereselor sale legitime. Aici vorbim deja si de prejudiciu material, intrucat este vorba de indemnizatia lunara pe care o pierde consilierul care nu poate fi validat datorita unei interpretari de rea credinta a unor prevederi legale.

Am vazut si o abordare de genul “dar noi suntem alesi locali si nu functionari publici, deci acest articol nu ne este incident”. Aceasta confuzie am vazut-o din pacate in multe abordari, chiar si de alta natura, abordari care datorita unei asemanari ”de sintagma”,  dar unei diferente majore in ceea ce inseamna natura juridica a celor doi termeni, creaza aceasta confuzie. Se interpreteaza ca, acest articol se adreseaza doar functionarilor publici al caror statut este reglementat de Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.

Legea penala defineste notiunea de functionar public intr-un sens mult mai larg in art. 175:
(1) Functionar public, in sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie:
a) exercita atributii si responsabilitati, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor puterii legislative, executive sau judecatoresti;
b) exercita o functie de demnitate publica sau o functie publica de orice natura;
(2) De asemenea, este considerata functionar public, in sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public.
Art. 176. Prin termenul public se intelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice sau alte persoane juridice care administreaza sau exploateaza bunurile proprietate publica.

In virtutea celor enuntate mai sus, sustin fara echivoc ca, consilierii locali/judeteni sunt obligati sa constate prin vot incetarea mandatului unui consilier daca sunt intrunite procedurile prevazute strict de lege si nu au nici o scuza in exercitarea mandatului cu rea credinta. In caz contrar le sunt incidente prevederile legii penale, plangerea penala putand sa o inainteze atat consilierul care urmeaza din randul supleantilor, dar si dupa caz, primarul sau presedintele consiliului judetean.