Despre interpretarea art. 69 din OUG 34/2006

Ma voi referi in cele ce urmeaza la o serie de interpretari restrictive si neconstitutionale ale art. 69 in cadrul derularii unei proceduri de achizitii piblice.

Prevederile art. 69 indice 2 din OUG 34/2006 cu privire la enumerarea persoanelor cu functii de decizie in cadrul autoritatii contractante, enumerare solicitata la elaborarea documentatiei de atribuire in cadrul unei proceduri de achizitii publice, sunt de cele mai multe ori interpretate abuziv de catre autoritatilor contractante sau de catre ANRMAP.

Concret, autoritatile contractante care apartin de administratia publica locala (Consilii locale/Consilii judetene) mentioneaza consilierii locali/judeteni ca persoane cu functii de decizie, ce ar putea genera conflictul de interese in cadrul unei proceduri de achizitii publice si implicit, excluderea de la procedura a potentialilor ofertanti care ar avea vreo legatura din cele prevazute de lege, cu membrii acelor consilii. 

Articolul 69 indice 2 din cadrul OUG 34/2006 prevede: (1) Autoritatea contractantă precizează în fişa de date/invitaţia de participare/anunţul de participare numele persoanelor ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante. Conform definitiei din OUG 34/2006 art. 3, persoanele cu functie de decizie sunt: ”conducătorul autoritătii contractante, membrii organelor decizionale ale autoritătii contractante ce au legătură cu procedura de atribuire, precum si orice alte persoane din cadrul autoritătii contractante ce pot influenta conţinutul documentaţiei de atribuire şi/sau procedura de atribuire; 

Prevederea legala nu lasă loc nici unei interpretări, conform Art. 69 ind.1: ”Ofertantul/Candidatul/Ofertantul asociat/Subcontractantul/Terţul susţinător care are drept membri în cadrul consiliului de administraţie/organ de conducere ori de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale, astfel cum sunt acestea prevăzute la art. 69 lit. a), cu persoane ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante, este exclus din procedura de atribuire.” Iar Art 69 lit a) prevede: persoane care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi sau subcontractanţi ori persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/canidaţi sau subcontractanţi; 

Motivatia autoritatilor contractante/ANRMAP ar fi ca, alesii locali (consilierii locali/judeteni) participa la luarea unei decizii prin prisma faptului ca voteaza bugetul unitatii administrativ teritoriale sau indicatorii tehnico-economici pentru anumite obiective de investitii. O interpretare mai obtuza nu ar putea exista. Votarea hotararii de consiliu local/judetean prin care se aproba bugetul acelei autoritati sau votarea indicatorilor tehnico-economici, nu are nici o legatura cu procedura de achizitii sau cu luarea vreunei decizii in derularea acelei proceduri de achizitie. Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 republicata stabileste foarte clar care este rolul alesilor locali si care sunt atributiile acestora in exercitarea mandatului. In exercitarea legitima a mandatului, alesii locali nu pot influenta procedura de achizitie publica si nici nu participa la luarea vreunei decizii legate de acea procedura (cu exceptia cazului in care ar face parte din comisia de evaluare). Daca vorbim despre faptul ca unii consilieri pot avea un ascendent, o infuenta asupra unor angajati ai autoritati contractante, este o alta discutie, aceasta nefiind legitima si avand alta natura, poate chiar penala (dar aceste fapte sunt reglementate de alte prevederi legale). 

De ce consider ca este neconstitutionala si restrictiva aceasta interpretare: 

• Prin aceasta interpretare se interzice dreptul legitim unor agenti economici/persoane sa participe la anumite proceduri de achizitii datorita unei situatii idependenta de vointa lui, doar datorita faptului ca o ruda sau un afin al sau pana la gradul 4 este ales local. Putem sa luam in considerare si faptul ca exista posibilitatea ca acele persoane sa fie in relatie de dusmanie sau chiar sa nu-si cultive relatiile de rudenie/afinitate. In acest caz, este indreptatit reprezentantul unei firme sa se duca la o ruda sau la un afin al sau si sa ii impute faptul ca datorita lui a fost exclus de la o procedura de achizitii, ba mai mult sa-i solicite imperativ sa-si dea demisia din functie? Bineinteles, ne putem astepta si la asa ceva. Sau daca aceasta situatia ar escalada? Sunt niste intrebari la care nu stiu cum se poate raspunde … 
• Intra in contradicitie cu alte prevederi ale OUG 34/2006 (art. 2), respectiv principiul nediscriminarii si principiul tratamentului egal; - interdictia merge pana la inclusiv gradul 4 de rudenie/afinitate fara ca acest fapt sa fie influentat subiectiv sau obiectiv de parti si nu se poate iesi din aceasta situatie decat printr-un abuz de drept (ori este exclus de la procedura cel ce se afla in acaesata situatie, ori trebuie sa demisioneze alesul local);
• datorita acestui abuz de interpretare, un agent economic sau o persoana fizica nu poate participa legal la o procedura de achizitie publica organizata de catre o autoritatea contractanta al unui consiliu local/judetean pe perioade foarte mari, daca se afla in situatia de rudenie sau afinitate cu un ales local;
• Un consilier local/judetean nu face parte din autoritatea executiva si nu este implicat in derularea acelei proceduri de achizitie publica, deci nu ar trebui sa-i fie incidenta prevederea legala; Eu, si nu doar eu, consideram ca legiuitorul prin acel articol a avut in vedere persoanele care sunt implicate executiv sau decizional in derularea unei proceduri de achizitie publica si nu persoanele care fac parte din forul legislativ.

Pentru ca, daca am extrapola aceasta interpretare abuziva, inseamna ca firma la care un parlamanetar este actionar, nu poate participa la nici o procedura de achizitie publica pe teritoriul tarii, intrucat face parte din Parlamentul Romaniei care voteaza Legea Bugetului de stat si a celorlalte bugete speciale.