Despre crearea de conditii artificiale!

Despre crearea de conditii artificiale pentru a obtine avanataje nemeritate in cadrul obtinerii/implementarii unui proiect cu finantare FEADR (Fondul European Agricol pentru dezvoltare Rurala).

Conditiile artificiale sunt acele conditii de eligibilitate sau selectie create de solicitanti cu scopul de a se transforma din solicitanti neeligibili în solicitanti eligibili, de a spori punctajul obtinut în cadrul criteriilor de selectie sau de a obtine o intensitate/plafon mai mare a ajutorului  (mai multi bani).

In ultimul timp, solicitantii de finantari prin FEADR, constata ca organismele de control identifica o neregula la proiectele ai caror solicitanti/beneficiari sunt, respectiv “crearea de conditii artificiale in scopul obtinerii unui avantaj nemeritat” si o mare parte din ei nu inteleg prea bine despre ce este vorba. Aceasta neintelegere, daca exista (sunt beneficiari care sunt in tema cu acest aspect, constienti fiind de cand au depus proiectele de riscurile pe care le genereaza) se datoreaza in special faptului ca, consultantii lor nu i-au atentionat despre acest aspect reglementat de Regulamentul (UE) NR. 65/2011 din 27 ianuarie 2011 AL COMISIEI EUROPENE de stabilire a normelor de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului in ceea ce privește punerea in aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalitații in cazul masurilor de sprijin pentru dezvoltare rurala.

Crearea in mod artificial de conditii necesare pentru a obtine un avantaj care contravine masurilor de sprijin este o neregula pe care o intalnim de regula in cadrul implementarii FEADR pentru proiectele de pe axa 3 - Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale. Aceasta neregula inseamna ca unii beneficiari incearca sa combine diverse metode pentru a avea acces la anumite finantari la care in mod  normal nu ar fi avut acces sau de a beneficia de rate de finantare mai mari decat in mod normal.

Actul normativ sus mentionat reglementeaza acest concept intr-un mod destul de general, fara a intra intr-o detaliere intrucat fiind regulament european, obligatia statului membru este sa-si coreleze legislatia interna cu prevederile din regulament.

Art. 4 alin. 8 din regulament prevede: Fara a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectueaza  nicio plata catre beneficiari in cazul carora s-a stabilit ca au creat in mod artificial conditiile necesare pentru a obtine aceste de plati in scopul obtinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

Deci, nu se acorda ajutor financiar candidatilor/beneficiarilor in cazul carora se stabileste ca nu au autonomie functionala si/sau ca au creat in mod artificial conditiile necesare pentru a beneficia de ajutor si pentru a obtine astfel un avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

Prin «lipsa de autonomie functionala» se intelege separarea in mod artificial a proceselor tehnice si de productie in cadrul diferitor proiecte sau constatarea utilizarii in comun a unei infrastructurii finantate prin programul de dezvoltare rurala, pentru a obtine un avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor din cadrul acestui program.

Pentru a putea intelege mai bine acest aspect, o sa prezint cateva exemple ipotetice in care se pot intalni aceste neregului. 

1. Doua sau mai multe investitii pe masura 312 - Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi in mediul rural.

In aceasta tipologie, avem de-a face cu fractionarea unei investitii cu scopul de a depasi plafonul (suma maxima acordata pentru un proiect) maxim admis pe masura 312 care este maxim 200.000 euro. In cadrul acestei masuri un investitor  nu poate depune doua proiecte in aceiasi sesiune.

De exemplu:

a)    un investitor doreste sa faca o tipografie, investitie estimata la o valoarea de 450.000 euro. Avand in vedere ca suma nerambursabila  maxim admisa in cadrul masurii 312 este de 200.000 euro, daca ar face un singur proiect ar obtine 200.000 euro nerambursabili si ar trebui sa cofinanteze investitia cu 250.000 euro. Daca ar face un proiect, nu ar fi nici o problema, dar investitorul nu doreste sa cofinanteze cu o suma asa mare si fractioneaza investitia/fluxul, infiinteaza doua microintreprinderi pe numele a doua persoane, care vor depune doua proiecte (primeste 400.000 nerambursabili si cofinanteaza doar diferenta) care se implementeaza pe doua parcele de terene invecinate sau apropiate. Aparent proiectele par independente, dar in realitate s-au creat conditii artificiale in scopul depasirii plafonului maxim admis. Aceasta schema poate fi si de 3-4 sau mai multe proiecte, depinde de dimensiunea investitiei si intentia investitorului.

b)    Un investitor doreste sa-si cumpere utilaje pentru lucrari de constructii in valoare de mai multe sute de  mii de euro, pe acelasi model descris mai sus, infiinteaza mai multe microintreprinderi pe numele unor prieteni/rude si depun mai multe proiecte aparent independente, dar de fapt, exista un singur beneficiar real al acelor proiecte. Utilajele de pe unul, doua sau mai multe proiecte vor fi folosite de un singur investitor (adevaratul beneficiar) prin diverse metode (le inchiriaza, presteaza exclusiv doar pentru adevaratul beneficiar al proiectului etc)   

2. Doua sau mai multe investitii pe masura 313 - Incurajarea activitatilor turistice. Si aici scopul este tot depasirea plafonului maxim admis al finantarii nerambursabile permis de masura 313 (care este maxim 200.000 eueo).

Un investitor doreste sa-si construiasca un complex turistic (pensiune si baza de agrement sau o capacitate de cazare mai mare) estimat la 6-7 sute de mii de euro. Respectivul investitor infiinteaza mai multe microintreprinderi, depune mai multe proiecte constand in: o pensiune + baza de agrement sau un grup de doua sau mai multe pensiuni pe mai multe parcele de teren invecinate, care aparent par independente, dar in realitate reprezinta o singura investitie (ori au utilitatile comune, ori o pensiune o inchiriaza pe cealalta, ori piscina care reprezinta un proiect deserveste exclusiv celalalt proiect etc).

3. Combinatie de proiecte pe masura 312 cu masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole. In aceasta tipologie, suntem in situatia in care scopul este realizarea unei investitii prin crearea de conditii artificiale pentru depasirea intensitatii (procentul finantarii nerambursabile din valoarea proiectului) finantarii nerambursabile.

Un fermier doreste sa-si cumpere utilaje agricole necesare activitatii specifice fermei. Poate aplica pe masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole, de unde poate obtine sume de pana la 2 mil. euro cu o intensitate de 40-60%, in functie de anumite criterii. Insa investitorul prefera sa-si infiinteze una sau mai multe microintreprinderi prin intermediul carora depune mai multe proiecte pe masura 312 pe domeniu de activitate din clasa CAEN 016 - Activitati auxiliare agriculturii si activitati dupa recoltare, proiecte care au o intensitate care poate merge si pana la 85% - in functie de anumite criterii. Aceste utilaje achizitionate pe masura 312 sunt folosite aproape exclusiv de catre investitorul real - fermierul in cadrul propriei exploatatii.

4. Intreprinderi mici si mijlocii - microintreprinderi. Aceasta tipologie este folosita cand un investitor care in mod normal nu are acces la finantare pe masura 312 fiindca nu se mai incadreaza in categoria de mcirointreprindere  pentru a fi eligibil, infiinteaza una sau mai multe microintreprinderi prin crearea de conditii artificiale pentru a avea acces la finantare, fara a indeplini criteriile de eligibilitate.

De exemplu: O firma care nu mai indeplineste conditiile de microintreprindere, cu obiect de activitate in domeniul constructiilor, infiinteaza prin interpusi mai multe microintreprinderi prin care acceseaza proiecte in cadrul carora isi achizitioneaza utilaje de constructii pe care le va folosi aproape exclusiv in firma mama, firma care nu indeplineste conditiile de eligibilitate pentru a beneficia de finantare.

Exemplele pot continua in diverse combinatii si tipologii, eu am enumerat cateva pentru a incerca sa explic cat mai clar conceptul de conditii artificiale.

In aceste exemple eu am prezentat doar anumite imprejurari de natura obiectiva a potentialelor legaturi intre firme care nu sunt suficiente.

In toate situatiile in care se identifica si se pot demonstra aceste nereguli, consecinta este demararea procedurii rezilierii contractului si recuperarii sumelor nerambursabile acordate.

Simpla existenta a unor imprejurari comune nu este suficienta pentru a dovedi caracterul artificial al conditiilor necesare pentru plata unui ajutor, astfel este nevoie sa se faca dovada unei coordonari intentionate intre persoanele juridice si/sau un tert in scopul obtinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

De exemplu:

REPREZINTA INDICII TEMEINICE ca s-au creat conditii in mod artificial cand intalnim: Utilizarea unor terenuri invecinate de sine statatoare (exemplu 1.b), care anterior depunerii cererilor de finantare, formasera un singur teren si acestea au fost dezmembrate de catre deponentii proiectelor (subiecte de drept independente), daca exista si o legatura obiectiva constatata dintre aceste investitii:

• respectiv faptul ca au aceiasi firma de consultanta care le-a scris proiectele;
• au aceiasi ofertanti la procedurile de achizitii si aceiasi executanti;
• au acelasi sediu si aceeasi adresa;
• au obtinut toate acordurile si avizele etc. in aceiasi zi cu numere de inregistrare succesive;
• au proiecte aproape asemanatoare etc;

INSA trebuie sa existe si elementele subiective, respectiv trebuie sa se constate existenta unei coordonari intentionate intre deponenti si/sau un tert, realizata in scopul de a crea conditii artificiale pentru a obtine un avantaj necuvenit.

Existenta elementului subiectiv exista daca se constata o coordonare deliberata intre diferiti agenti economici solicitanti de finantare prin FEADR, in special atunci cand proiectele de investiții sunt identice sau complementare și cand exista o legatura geografica, economica, funcționala, juridica și/sau personala intre aceste proiecte.

Solicitantul unei astfel de finantari trebuie sa fi urmarit sa obtina un avantaj care contravine obiectivelor schemei mentionate si trebuie sa ne bazam nu numai pe elemente precum legaturile juridice, economice si/sau personale dintre persoanele implicate in proiecte de investitii similare, ci si pe indicii care dovedesc existenta unei coordonari deliberate intre aceste persoane.

In concluzie, Articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat in sensul ca, pentru a considera ca “s-au creat conditii artificiale in scopul obtinerii unui avantaj nemeritat” necesita prezenta unui element obiectiv si a unui element subiectiv in evaluarea situatiei date si nu trebuie sa ne bazam doar pe INDICII, ci trebuie sa demonstram si legatura subiectiva si coordonarea deliberata intre persoanele implicate.